Este o boală parazitară întâlnită la câine și pisică dar și la alte specii (inclusiv la om), produsă de protozoare din subclasa Piroplasmia, ordinul Piroplasmida, familia Babesiidae și transmisă de acarieni hematofagi din familia Ixodidae (căpușe) care parazitează eritrocitele manifestându-se clinic prin anemie, febră, hemoglobinurie, icter.

Etiologie

Babesioza la câine este produsă de următoarele protozoare׃

1. Babesia canis are dimensiuni mari 4 – 7 microni şi este distribuită la nivel mondial׃

Babesia canis vogeli – Statele Unite, Africa, Asia, Australia

Babesia canis rossi – Africa (cel mai virulent subtip)

Babesia canis canis – Europa, zone din Asia

2. Babesia gibsoni are dimensiuni mai mici 2 – 5 microni şi este distribută pe tot globul (în special din Asia), dar se întâlneşte și în Statele Unite (California).

Babesioza la pisică este produsă de Babesia felis care este de dimensiuni mai mici circa 1-2 microni.

Ciclul biologic al parazitului prezintă gazde:

– Gazda intermediară (G.I.) reprezentată de mamifere, în organismul cărora se produc fazele asexuate.

– Gazda definitivă (G.D.) reprezentată de căpuşe (genurile Ripicephalus spp., Dermacentor spp.) în interiorul cărora se produc fazele sexuate.

Epidemiologie

Receptivitate – la babesioză sunt mai receptive animalele tinere, subnutrite, bolnave, animalele cu afecţiuni cronice.

Calea de transmitere – boala este transmisă de căpuşele din genurile Rhipicephalus sanguineus, Dermacentor spp., Haemaphysalis spp.

Contaminarea animalelor se realizează transcutanat, în timpul hrănirii căpuşelor infectate, care odată cu saliva inoculează babesiile.

Simptomatologia

Forma acută evoluează cu apatie, adinamie, febră, anorexie, prostraţie, subicter sau icter, anemie, tulburări respiratorii sau nervoase (ataxie, sindrom epileptiform, paraplegie,) iridociclită, epiforă, fotofobie, hemoragii retiniene.

Moartea survine după 3-4 zile.

Diagnostic

Epidemiologic – caracterul enzootic, zonal, sezonier legate şi de prezenţa căpuşelor.

Clinic – tetradă clinică - anemie, febră, icter, hemoglobinurie.

Morfopatologic – cele mai importante leziuni constatate sunt hipertrofia splenică, degenerescenţă miocardică, hepatică şi renală.

Examen de laborator – examenul microscopic al frotiurilor din sângele periferic, colorate MGG – evidențiază formele endoglobulare de babesii.